Atunci cand unui barbat ii moare tatal, apoi i se naste un fiu, incepe sa accepte altfel greselile si umbrele propriului parinte, dar niciodata moartea nu va deveni familiara si acceptabila, pentru ca e singura lipsita de speranta. Iar speranta este combustibilul nu doar pentru viata unui individ, ci si pentru aceea a unei societati, iar atunci cand politicienii prefera sa vanda frici, nu speranta, oamenii nu mai au nimic de pierdut si tot raul devine posibil.
Cititi mai departe articolul pe: Inacceptabilul drept de veto al mortii, drama emigrarii si satul unde exista diavol si profeti, dar lipseste Dumnezeu Interviu
Inacceptabilul drept de veto al mortii, drama emigrarii si satul unde exista diavol si profeti, dar lipseste Dumnezeu Interviu
Asteptam opiniile si intrebarile dv.
